Pandemia de COVID a scos în evidență modul în care este necesar – astăzi mai mult ca niciodată – să îmbinăm modelul tradițional de clasă cu activitățile digitale. Termenul de “învățare hibridă” sau “mixtă” se referă tocmai la procesul de instruire care are loc în diferite medii cu sprijinul instrumentelor TIC.
Conceptul din spatele “blended learning” este că aceeași lecție poate fi urmată atât de la distanță, cât și față în față, datorită suportului unor instrumente precum LMS sau sisteme de videoconferință. În plus, pot fi adoptate abordări diferite în funcție de nevoile elevilor, precum „modelul shift”, în care elevii urmează pe rând cursul în clasă sau de acasă, sau „învățare diferențiată”, bazată pe diferite activități, în funcţie dacă lecţia este urmată la distanţă sau în clasă. În orice caz, învățarea hibridă garantează o mai mare flexibilitate și implicare din partea elevului, precum și o oportunitate reală pentru toți acei elevi care nu pot participa la lecții în prezență.
Prin urmare, învățarea hibridă nu ar trebui văzută doar ca un sprijin pentru predarea la clasă, ci și ca o alternativă validă. Acest lucru este valabil mai ales atunci când aveți de-a face cu studenți cu nevoi speciale, unde instrumentele de e-learning din sălile de clasă tradiționale pot fi de mare sprijin și de mare ajutor în predare. Motivul constă în faptul că această abordare inovatoare oferă studenților posibilitatea de a-și dirija procesul de învățare cu metode și materiale de predare care se potrivesc cel mai bine caracteristicilor lor.
Un mediu de învățare mixt oferă un dublu beneficiu: un profesor real căruia să îi adreseze întrebări și sfaturi, precum și resurse virtuale de sprijin în clasă și pentru acasă. În plus, poate oferi acțiuni pedagogice incisive pentru a aborda nevoile și interesele diverse ale studenților care sunt motivați să fie proactivi și să aibă experiențe practice. Acest lucru se datorează faptului că rolul tehnologiei vizează aprofundarea și concretizarea conceptelor abstracte. De exemplu, pentru a studia caracteristicile spațiului, profesorul poate arăta direct o simulare în realitate augmentată.
Pe lângă posibilitatea realizării planurilor educaționale individualizate pentru fiecare tip de elev, avantajele lectiilor hibride sau cu sprijinul instrumentelor digitale sunt vizibile în implicarea directă a părinților cu copii cu nevoi speciale, care se vor putea asigura personal că primesc o educație egală cu cea a semenilor lor. În plus, sălile de clasă tradiționale pot fi o sursă care poate amplifica situațiile problematice: gândiți-vă doar la copiii cu autism. Pentru astfel de elevi, școala hibridă ar putea fi o opțiune excelentă. Părinții și copilul pot lucra împreună pentru a crea un mediu de învățare fără distracție. În cele din urmă, învățarea hibridă asigură o mai mare flexibilitate.
Durata de timp în care elevii sunt capabili să se concentreze poate varia drastic și această abilitate variază și mai mult atunci când sunt luate în considerare nevoile speciale de învățare. Copiii se pot simți frustrați sau jenați când își văd colegii terminând la timp și cu ușurință. Școala hibridă oferă mai multă flexibilitate. Ei pot avea mai mult timp pentru teme sau pentru a revizui o lecție înregistrată pe care nu au înțeles-o. De asemenea, dacă studentul are întâlniri frecvente la medic, nu va fi lăsat în urmă pentru lipsa orelor. El poate modifica pur și simplu programul școlii pentru a se potrivi programarilor. Dacă este necesară o spitalizare lungă, studentul își poate lua dispozitivul cu el și poate continua studiile.
Oportunitățile de învățare virtuală și hibridă ar trebui, prin urmare, să fie o parte integrantă a sistemelor de învățământ tradiționale, atât pentru teme, pentru învățarea online în timpul școlii, cât și pentru învățarea în afara școlii din motive de sănătate, condiții meteorologice nefavorabile sau constrângeri. Implementarea eficientă a practicilor tehnologice incluzive pentru a sprijini studenții cu sau fără dizabilități în acest context ar trebui să fie o prioritate.
